A.I și resursele umane din România — trenduri -direcții — schimbări discutate la Human Capital HR Conference
read this in English here, for Romanian continue below
Îmi place să explorez diverse domenii, să mă pun în locul celorlalți și să văd imaginea de ansamblu. Învăț și explorez domenii noi, mă dezvolt continuu.
Când Anca Ghinea, Creative Director și Owner kreatoria.ro, consultant și manager, om de comunicare, expert în creativitate aplicată în business, autor, conector și trainer a postat subiectele abordate la Human Capital Conference, o conferință în HR organizată de HR UP! Group, am fost interesat să aflu mai multe despre A.I. în România și trendurile curente în HR.
Conferința a avut speakeri diverși și nu doar prin domeniile lor de activitate, ci și prin stilul lor de leadership. De la abordări analitice, până la business-uri făcute cu inima sau cu focus pe sens și impact în comunitate. Nu există o singură rețetă, un singur model de a face afaceri. Putem fi fermi, dar buni, cum a zis și Andreeea Vasilescu, CEO Premier Catering.
Unde suntem cu A.I.-ul în HR?
Conferința a fost începută de Cosmin Tronaru, Trainer, Blockchain, NFTs & Metaverse Early Adopter la ZiXXar Technologies care ne-a prezentat tehnologiile A.I. într-un mod inteligibil.
A vorbit despre evoluția acestei industrii, a demontat miturile din mass media și cel mai important, a vorbit despre cum se aplică AI acum și aici în domeniul resurselor umane.
Se pare că inteligența artificială poate fi utilă în domeniul resurselor umane, verificând autenticitatea informațiilor din CV-uri, poate sugera candidații potriviți în câteva secunde, pornind de la un volum mare de cereri de angajare. Poate recomanda cursuri și beneficii foarte personalizate. Un alt lucru pe care îl poate face este să monitorizeze activitatea angajaților și să sugereze îmbunătățiri în timp real. Prin utilizarea contractelor inteligente, pot fi eliminate birocrația și intermediarii.
Ne va înlocui AI?
Joburile pe partea de creare produse, dar și anumite arii din domeniul serviciilor vor fi făcute de AI peste 5–7 ani. Un exemplu a fost serviciul clienți, unde vedem deja din ce în ce mai mulți boți. Un altul au fost activitățile repetitive ce nu oferă un sens profesional sau personal angajatului.
Cum îți menții angajații?
Andreea Vasilescu, CEO Premier Catering ne-a vorbit despre gestionarea oamenilor din echipa ei în pandemie, o perioadă de schimbare și incertitudine. Având opțiunea să disponibilizeze angajații sau să îi păstreze, cu speranța că nu vor pleca oricum după, a ales a doua variantă. A vorbit despre situația cumplită în care te poți afla când totul este incert și cum afectează asta deciziile pe care le iei mai târziu.
A fost întrebată cum a reușit să își mențină angajații în pandemie. A spus că a ajutat să le explice că și ea a trecut prin momente grele experimentând provocări similare la lansarea afacerii, că înțelege cum este din locul lor, ea fiind printre ei.
Secretul unei echipe bune este să transmiți valorile echipei, să îi faci pe ei să înțeleagă și să își asume scopul. Eu totuși am văzut și altceva dincolo de răspunsuri, și anume empatia. Empatia și apropierea de oameni și alegerea unor manageri de echipe care rezonează cu valorile tale. Putem să ținem de obiective fără să fim lipsiți de omenie și mai sunt alte x moduri de a face business și de a fi un lider, nu un șef, decât felurile comune și standard.
Personal, consider că este evident pentru mulți owneri și directori executivi de ce pleacă angajații lor, acum, după pandemie. Angajații doresc să fie parteneri la afacere, să conteze în luarea deciziilor ce îi privesc, să fie tratați corect, să fie abordați într-un mod uman, cu flexibilitate și fără obiective iluzorii, extreme, stabilite în speranța unei presiuni maxime pentru venituri maxime, în timp ce afacerea continuă pe vechile tipare care au funcționat foarte bine până acum… Adaptarea la noile așteptări și mentalități ale angajaților necesită, într-adevăr, multă energie, timp, resurse și bani pentru a le rezolva. Cu toate acestea, peisajul s-a schimbat după pandemie, iar vechile tipare sunt depășite și toleranța pentru mediile superficiale a scăzut drastic. De Ce-ul există, dar Cum așteaptă.
Începem cu noi
Iulia Zamfir, Group Human Resources Manager la One United Properties, ne-a vorbit despre schimbarea paradigmei în evaluarea performanțelor.
Ne-a reamintit că acum și angajații evaluează compania constant, nu doar angajatorul, angajații. Atenția se mută pe angajat. Să îți respecți angajamentele față de el, să nu îi trădezi încrederea, să fii transparent.
Ei au început cu evaluarea companiei înainte de toate. Acesta este elementul de noutate. Au început cu ei. Pe lângă alte modalități de evaluare, un soft i-a ajutat să vadă densitatea interacțiunilor dintre angajați, să vadă la cine vin oamenii pentru suport și informații, cine sunt acei problem solveri. Prin sondaje și discuții one to one, au văzut cum se raportează colegii unii la ceilalți, cum se percep și nivelul lor de încredere în organizație.
Ei fac evaluare constantă , cu focus pe un feedback sincer. Este important să fie consultați toți și să conteze părerea lor, și nu doar cea a angajatorului atunci când se iau decizii.
Uneori fac evenimente fără niciun motiv anume și încearcă să ofere o experiență și nu doar un loc de muncă. Vechile moduri de operare nu mai sunt sustenabile. Noua direcție este să ai oameni performanți care sunt mulțumiți de angajator, jobul să fie un loc unde aceștia sunt apreciați și petrec timp de calitate.
Experiențele rămân
Oana Pascu, owner la Complice 4JOY, se concentrează și ea pe experiențe. Este chiar produsul pe care compania ei îl vinde. A spus un fapt interesant și anume că în 6 luni după ce ne cumpărăm un obiect, ne plictisim de el, își pierde efectul său asupra noastră. Experiențele ne fac să simțim emoții mai intense, ne transformă, învățam, ne inspiră, activează mai multe niveluri mentale și ne rămân amintire — una neprețuită.
Un alt lucru interesant pe care l-a spus a fost că acum, unele companii încep să își cheme angajații la birou, oferind diverse beneficii. Unele companii înțeleg greșit că discuțiile cu colegul de birou înseamnă dezvoltarea unei culturi organizaționale.
Dacă doar interacționăm cu colegul de lângă noi, asta nu înseamnă nimic. Angajații valoroși care au pus preț pe eficientă și care nu vor să petreacă ore întregi în trafic sau pe drum doar că să fie prezenți lângă alții, cei care apreciază productivitatea în detrimentul prezenteizmului nu vor fi convinși nici de bomboane, și nici de câțiva lei în plus la salariu, ci vor părăsi compania.
Secretul este să creăm experiențe în cadrul companiei la care oamenii își doresc să participe — experiențe din care să se dezvolte și să rămână cu o stare.
Ce nu s-a dat din “casă”
Aproape toți speakerii au menționat importanța dezvoltării personale și cum aceasta are impact în business.
Angajații deschiși la nou, la schimbare, preocupați de abilitățile lor, care lucrează la ei, care se dezvoltă pe diverse paliere, sunt mult mai valoroși decât credem.
Am simțit că se vorbește despre ei cu interes, chiar sete. Ei par să fie cheia unor rezultate ce diferențiază. Și când mă gândesc și la ce a spus Cosmin Tronaru, la întrebarea ce să facem să nu ne înlocuiască AI-ul, răspunsul a fost să atingem suprafața a mai multor domenii, să cunoaștem conceptele, să fim cât de cât cunoscători în aproape orice și astfel ne va fi ușor să vedem oportunitățile date de noile joburi ce vor apărea. Deci iată, dezvoltare profesională, personală.
Și de aici s-a ajuns la o scurtă conversație despre școala românească și calitatea pe care o oferă. Tehnologia avansează rapid, nevoile antreprenorilor sunt din ce în ce mai sofisticate iar elevii ies din școala întrebându-se la ce îi ajută teorema lui Pitagora în piața muncii. Am simțit că este o discrepanță enormă între ce livrează 15 ani de școală și nevoile business-urilor, chiar dacă speakerii au încercat să fie pozitivi. Soluția? Să ne dezvoltăm noi singuri. Avem resursele online. Sunt toate la o căutare distanță.
Eu totuși consider că în școala sunt aproximativ 12–15 ani de educație care ar fi utili să dezvolte abilități soft și hard skills relevante, o cultură generală, pasiune pentru cunoaștere și dezvoltare continuă, și nu să fie practic un timp blocat, timp în care poate elevii se puteau… auto-dezvolta. Mi-ar fi plăcut ca măcar profesorii să le spună ce abilități sunt necesare pe piața muncii și în viață, în general, ca apoi macar sa mearga elevii sa invete online. Mi-ar fi plăcut să îi văd cum le insuflă pasiunea pentru cunoaștere și autodezvoltare. Unii o fac, dar nu e suficient.
Consider că nu putem lăsa copiii să se descurce singuri. Chiar dacă suntem cu toții pe cont propiu. Partea pozitivă este că unele universități au început să fie presate să înceapă să inducă anumite abilități. Unele companii private au niște programe de educație, cu toate că induc doar skilluri necesare pentru anumite joburi specifice și nu o paletă întreagă, așa cum ar putea face școala.
Pe final (pentru mine), wow!
Un moment energizant a fost prezentarea doamnei doctor Lorelei Nassar, DMD, MD care a povestit cum își conduce afacerea și a încheiat cu un exercițiu despre contagiozitatea stării noastre.
Am fost wow, wow, wow pe toată durata prezentării fiindcă e uimitor să vezi cum ea aduce creativitate, interdisciplinaritate și acțiuni care dau sens în comunitățile din jur.
Prezentarea a fost despre cum să promovezi angajamentul și să îmbunătățești performanța echipei. Cred că secretul este să le dai un sens oamenilor, să îi faci să vadă că pot aduce un impact, că ceea ce fac ei contează. Lorelei a povestit cum au colaborat cu o clinică din Suceava. Au urcat într-un tren și au făcut echipă să ofere servicii de stomatologie copiilor dintr-un centru de plasament. S-au reîntâlnit după o perioadă și s-au bucurat să vadă că serviciile oferite i-au ajutat.
A mai povestit cum și-au unit forțele cu vecinii, cu antreprenorii din jur la diverse evenimente, de la culturale până la momente când au găsit soluții în timp ce se repara strada unde era clinica. A adus hipnoza în medicina dentară, s-a gândit cum s-ar putea aplica ea în medicină și a adaptat-o la domeniu, fiind astfel unul dintre puținii chirurgi stomatologi pe plan mondial care practică hipnoza medicală.
A vorbit și despre un aspect despre care puțin se vorbește, însă care are un impact mare în viețile noastre și în business, sănătatea mintală. A făcut o paralelă între necesitatea igienii dentare pentru dinți integrii, și necesitatea unei sănătăți emoționale, mentale. Poate este cazul să dăm atenție și gândurilor atât de mult pe cât o facem dinților?! Știm sigur că au un impact la fel de major si subtil în același timp.
Lorelei ne-a inspirat și energizat pe toți cu felul în care îmbină creativitatea, gândirea deschisă, iubirea față de comunitate, deschiderea către oameni din medii diferite, modalitățile în care încearcă alături de echipa ei să aducă un sens și să le facă munca de ajutor altora, să realizeze lucruri în comunitate, să pășească cu ea dincolo și astfel să dea un sens puternic tuturor.
Interdisciplinaritatea pe care am observat-o m-a dus cu gândul în cartea Ancăi Ghinea, Creatori în acțiune. Ghid de creativitate unde scria că încă din copilărie ea făcea conexiuni între diverse domenii și asta era parte din procesul său de învățare. Creativitatea și sensul cred că dă substanță oricărui business.
Așa s-a încheiat prima parte a conferinței Human Capital Conference pentru mine, singura parte la care am putut sta însă sunt sigur că șirul prezentărilor faine a continuat și în partea a doua. Chiar a fost o concluzie frumoasă la ce am tot citit printre rândurile prezentărilor, printre cuvintele speakerilor — și anume că ce diferențiază este atenția la detalii, empatia în relația cu membrii echipelor tale, o gândire deschisă, un focus pe impact, pe sens, folosind creativitatea. Tehnologia a evoluat dar și felul în care angajații se raportează la locul lor de muncă și ca întotdeauna, cine nu se adaptează iese din cursă.
Companiile dar și profesioniștii ce vor să obțină succes, să se diferențieze, vor căuta să descopere, experimenteze, integreze și să folosească aceste abilități și se vor îndrepta spre specialiști, cum este Anca Ghinea, care lucrează să aducă rezultate business-urilor cu acele fațete ale vieții cărora concurența deja începe să le descopere potențialul— comunicare eficientă, gândire deschisă, creativitate și interdisciplinaritate, sens.
Domenii diferite, legături noi
Tot vorbind de interdisciplinaritate, mă bucur că am venit la conferința Human Capital Conference și cred că este la fel de utilă și din perspectiva de angajat. Am intrat în contact cu subiectele actuale din HR, am simțit energia din jurul subiectelor, am schimbat păreri și m-am conectat cu oameni, am avut aha-uri, inspirație și am plecat cu pilde pe care să le mestec acasa.
Putem învăța lucruri și face legături valoroase atunci când explorăm domenii noi. Vedem imaginea de ansamblu și cum putem contribui în marea schemă a lucrurilor.
Sper că ți-a plăcut aici, pe scaun, lângă mine, la conferință, unde am încercat să te aduc. Bună! Încântat de cunoștință! Sunt pasionat de evoluție, instrumente digitale, automatizare, marketing, relații clienți de calitate, asistență administrativă și aviație, cu o abordare umană. Mă bucur să ne conectăm.
Opiniile exprimate îmi aparțin și nu exprimă punctele de vedere sau opiniile angajatorului meu.
